Prezentare tehnica generala pentru pompe si hidrofoare

Este ceva  obisnuit ca un client sa solicite o pompa cu care “sa aspire” apa dintr-un put sau dintr-un
rezervor. De fapt o pompa centrifugala nu aspira apa ci se foloseste de presiunea atmosferica pentru a ridica si vehicula apa.

Apa, ca si curentul electric, va curge intotdeauna in directia in care intampina cea mai mica rezistenta. Pentru a putea ridica sau vehicula apa o pompa centrifugala trebuie sa realizeze o depresiune ce se va constitui intr-o zona de minima rezistenta in calea apei astfel incat apa sa curga natural in acea directie.

La nivelul marii atmosfera Pamantului exercita o presiune egala cu aproximativ 1kgf/cm². Aceasta presiune distribuita uniform pe suprafata apei dintr-un rezervor sau dintr-un put nu permite apei sa urce in teava de “aspiratie” a pompei. Pentru a crea o miscare de deplasare a apei este necesar sa cream o zona de depresiune la capatul tevii astfel incat apa, pe suprafata careia se exercita presiunea atmosferica, sa fie impinsa de aceasta catre zona in care cream depresiunea.

 

In figura alăturată sunt reprezentate trei tevi care se ridica din apa situata la nivelul marii.

Avem trei situatii distincte:

 

 

In capatul tevii A nu avem creata depresiune si observam ca din acest motiv apa nu urca deloc pe teava.

In capatul tevii B avem vid absolut . Diferenta de presiune dintre cele doua capete ale tevii face ca apa sa urce pana la inaltimea de aprox.10.33 metri (sunt neglijate pierderile dinamice de presiune datorate curgerii fluidului prin teava)

Inaltimea maxima teoretica de aspiratie este de 10.33 m si este atinsa in conditii ideale de functionare la nivelul marii. Aceasta inaltime este afectata de altitudinea la care functioneaza pompa, pierderile prin frecare, temperatura lichidului vehiculat, particulele aflate in suspensie si imposibilitatea de a se crea vidul perfect. Toate aceste variabile afecteaza performantele pompei si reduc adancimea maxima de la care apa poate fi ridicata.

 

CLASIFICARE

---

 

SUBMERSIBILE

1. Monoetajate

• pentru ape murdare- (piscine,ape reziduale etc)

2. Multietajate

• pentru ape curate

 

DE SUPRAFATA

1. De mica adancime

• adancimea maxima a unei pompe autoamorsante de mică adancime este de maximum 10,33 m (valoare teoretica la nivelul marii in conditiile in care pierderile pe conducte  sunt nule). Peste aceasta valoare nu se poate aspira apa cu o pompa de suprafata deoarece apare fenomenul de cavitatie care consta in vaporizarea locala a lichidului aspirat si "ruperea" coloanei de lichid.

2. De mare adancime

• pentru a se putea aspira cu pompe de suprafata de la adancimi mari se apeleaza la un artificiu tehnic ce consta in amplasarea tubului Venturi (denumit curent  "ejector" ) direct in apa din put. La instalare pe traseul de aspiratie vor exista astfel doua tevi, pe cea mai groasa apa urmeaza un traseu ascendent iar pe cea mai subtire apa are un traseu descendent.Adancimea de aspiratie depinde de mai multi parametri:
• puterea motorului electric
• dimensiunile tubului Venturi
• numarul de turbine etc.

 

O foarte mare importanta pentru functionarea in parametrii a pompelor de mare adancime au urmatoarele:

• respectarea cu strictete  a diametrului interior al tevilor de pe traseul de aspiratie;
• utilizarea a cat mai putine coturi (maxim 1 cot pe fiecare teava de pe traseul de aspiratie);
• evitarea utilizarii de fitinguri cu diametre interioare inferioare diametrului interior al tevii;
• asigurarea unei etanseitati perfecte a imbinarilor;
• montarea tevilor de pe traseul de aspiratie astfel incat sa se asigure o panta crescatoare inspre hidrofor (aprox. 5-10º ) cu scopul de a se asigura o buna aerisire a pompei si a tevilor.

 

Majoritatea pompelor de suprafata sau submersibile pot fi echipate si cu mijloace de automatizare.

Dintre mijloacele de automatizare cele mai utilizate sunt:

Aceasta automatizare functioneaza defectuos in situatia in care exista pierderi pe traseul de refulare dar are avantajul ca decupleaza automat electropompa in situatia in care dintr-un anumit motiv aceasta ramane fara apa. In acest mod se asigura o protectie foarte utila a electropompelor care aspira dintr-un put cu volum redus de apa sau dintr-un rezervor de dimensiuni mici.

• grup hidrofor - se recomanda in situatia in care pompa deserveste un numar mare de puncte de consum sau punctele de consum sunt des utilizate. In situatia utilizarii variantei de automatizare tip hidrofor se impune o corelare a dimensiunii rezervorului hidroforului cu : debitul electropompei; numarul de puncte de consum si cu numarul de utilizari ale acestor puncte in asa mod incat sa nu se depaseasca numarul de porniri/ora recomandat de producatorul pompei.

 

PARTILE COMPONENTE ALE UNUI HIDROFOR

---

 

1.   manometru

2.   presostat

3.   orificiu de aspiratie

4.   corp pompa

5.   motor electric

6.   buson golire

7.   racord flexibil antivibrant

8.   recipient cu membrana interschimbabila

9.   valva incarcare cu aer

10. orificiu de refulare

 

1. Manometrul - indica presiunea apei din retea.Acest manometru nu ofera nici o indicatie asupra presiunii aerului din butelie.

2. Presostatul - este un comutator comandat de presiunea apei din retea si are rolul de a cupla sau decupla motorul electropompei in functie de valoarea presiunii apei din retea.

Este reglat din fabrica la urmatoarele valori:

• Pmin = 1,5 bari (presiunea de cuplare a motorului);
• Pmax = 2,8 bari (presiunea de decuplare a motorului);

3. Orificiul de aspiratie - Se conecteaza teava de aspiratie.

Atentie! Nu se vor utiliza pentru traseul de aspiratie decat teava metalica sau din pvc care sa respecte diametrul interior recomandat de fabricant (se interzice cu desavarsire utilizarea de furtune, reductii, fitinguri cu dimensiuni interioare mai mici decat dimensiunea interioara a tevii).

4. Corpul pompei

5. Motorul electric - actioneaza pompa

6. Busonul de golire - permite golirea pompei in vederea protejarii acesteia impotriva inghetului pe perioada iernii.

8. Butelia - are rolul de a inmagazina in interiorul membranei elastice (fabricata din cauciuc alimentar) o anumita cantitate de apa  asigurand asfel mentinerea presiunii apei intre anumite limite. In plus ea asigura si liniarizarea functionarii electropompei.

Constructiv ea se compune dintr-un rezervor metalic cilindric, zincat in interior, o membrana elastica din cauciuc alimentar si o flansa ce permite conectarea buteliei, prin intermediul unui racord flexibil antivibrant armat (7.), la electropompa.

In butelie se introduce cu ajutorul unei pompe sau a unui compresor aer comprimat pana la presiunea de 1,5 bari pe la valva (9.) situata in spatele buteliei.

10. Orificiul de refulare - se cupleaza teava de refulare. Se recomanda ca imediat dupa acest stut sa se monteze un robinet cu bila care sa permita oprirea apei cand este necesar si reglarea debitului maxim consumat.

Atentie! Teava de refulare nu se va trece pe deasupra motorului electric deoarece exista pericolul patrunderii condensului format pe aceasta in motorul electric(si evident deteriorarea motorului).

 

---

Schema pentru instalarea hidrofoarelor de mica adancime

 

1. Suportul ţevii

2. Vană 

3. Clapetă antiretur

4. Cuplă flexibilă

5. Ţeavă scurtă şi fără curbe, pentru evitarea formării pungilor de aer

6. Nivel minim de apă

7. Sorb

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

---

 

Schema pentru instalarea hidrofoarelor de mare adancime

 

 

---

 

INALTIMEA MANOMETRICA

Înălţimea manometrică este cota maximă de nivel până la care trebuie ridicată apa pompată în instalaţie, la care se adaugă pierderile de presiune:

• Hm = Hg + Hp, unde: Hg – este diferenţa geometrică de nivel între sursa de apă şi cota maximă;
• Hp – este pierderea de presiune la trecerea apei prin conducte şi zone de ştrangulare sau deviere – sorburi, supape, robineţi, coturi, teuri, filtre;

Diferenţa de nivel se obţine cunoscând înălţimea de spiraţie (Ha) şi înălţimea de refulare (Hr), conform schemelor şi formulelor de mai jos (funcţie de tipul pompei şi modul de instalare):

 

 

POMPA AUTOMORSANTA

POMPA INNECATA

POMPA SUBMERSIBILA

 

 

---

 

REMEDIEREA DEFECTIUNILOR

 

TIPUL DEFECTIUNII - Pompa nu functioneaza

CAUZA: Lipsa tensiunii 

REMEDIU: Verificaţi tensiunea şi întrerupătorul

CAUZA: Arborele motorului blocat    

REMEDIU: Deconectaţi pompa, introduceţi o şurubelniţă în fanta situată la capătul arborelui motorului, lângă   ventilator şi deblocaţi-l rotind şurubelniţa ( fig. 2 )

 

TIPUL DEFECŢIUNII - Pompa funcţionează dar nu evacuează apa

CAUZA: Aer în corpul pompei 

REMEDIU: Aerisiti bine pompa si traseul de aspiratie

CAUZA: Electropompa trage aer prin conducta de aspiraţie    

REMEDIU: Verificaţi etanşeitatea conexiunilor de pe conducta de aspiraţie, dacă aceasta este rectilinie şi complet scufundată.  

 

TIPUL DEFECŢIUNII - Pompa se opreşte după o funcţionare scurtă (intervine protecţia termică)

CAUZA: Temperatura lichidului este prea mare    

REMEDIU: Temperatura depaşeşte limitele tehnice ale pompei

CAUZA: Tensiunea de alimentare nu corespunde indicaţiilor de pe plăcuţa motorului  

REMEDIU: Temperatura depaşeşte limitele tehnice ale pompei

CAUZA: Un corp străin blochează turbina  

REMEDIU: Demontaţi conducta de aspiraţie şi îndepărtaţi corpul străin

 

 

TIPUL DEFECŢIUNII - Pompa vibrează sau produce prea mult zgomot în timpul funcţionării

CAUZA: Debit prea mare   

REMEDIU: Reduceţi debitul

CAUZA: Ţevi fixate necorespunzător   

REMEDIU: Fixaţi mai bine ţevile

 

TIPUL DEFECŢIUNII - Pompa porneşte după un consum mic de apă ( aproximativ 0,5 litri )

CAUZA: Presiunea de aer din butelie insuficientă    

REMEDIU: Introduceţi aer în butelie pâna la presiunea de 1,5 – 1,8 bar 

CAUZA: Membrana elastică a buteliei este spartă    

REMEDIU: Înlocuiţi membrana

 

 

TIPUL DEFECŢIUNII - Pompa nu aspiră 

CAUZA: Coloana de aspiraţie nu este etanşă   

REMEDIU: Refaceţi etanşeitatea îmbinărilor traseului de aspiraţie

CAUZA: Înălţimea de aspiraţie este prea mare      

REMEDIU: Vezi înălţimea maximă de aspiraţie

CAUZA: Clapeta de reţinere este blocată      

REMEDIU: Deblocaţi sau înlocuiţi clapeta

CAUZA: Duza ejectorului este înfundată      

REMEDIU: Desfundaţi duza şi curatati interiorul ţevilor de aspiraţie

CAUZA: Ţevile de pe treaseul de aspiraţie subdimensionate      

REMEDIU: Respectaţi recomandarile fabricantului

 

 

TIPUL DEFECŢIUNII - Pompa nu creează suficientă presiune ( nu se atinge presiunea de decuplare )

CAUZA: Ejector fisurat sau rupt    

REMEDIU: Înlocuiţi ejectorul

CAUZA: Duza înfundată    

REMEDIU: Curăţaţi duza

CAUZA: Traseu aspiraţie neetanş      

REMEDIU: Refaceţi etanşările

 

TIPUL DEFECŢIUNII - Pompa porneşte fără ca vreun robinet să fie deschis

CAUZA: Pierderi de apă pe traseul de refulare

REMEDIU: Verificaţi pierderile de traseul de evacuare  

CAUZA: Clapeta de reţinere este neetanşă    

REMEDIU: Înlocuiţi clapeta de retinere

 

 

TIPUL DEFECŢIUNII - Motorul pompei bâzâie

CAUZA: Pompa este blocată cu impurităţi sau elementele din interiorul său sunt deformate

REMEDIU: Curăţaţi pompa şi înlocuiţi elementele defecte cu altele originale  

CAUZA: Clapeta de reţinere este neetanşă    

REMEDIU: Înlocuiţi clapeta de retinere

 

 

TIPUL DEFECŢIUNII - Motorul pompei nu porneşte

CAUZA: Cablul de alimentare este defect

REMEDIU: Inlocuiti cablul

CAUZA: Lipsa tensiunii ( 220 V ) de alimentare

REMEDIU: Verificaţi traseul de alimentare (priza, siguranţa, cablul )

CAUZA: Contactele presostatului sunt oxidate

REMEDIU: Înlocuiţi presostatul,curatarea cu smirghel nu da rezultate